Pe scurt
Sinteză SpecterNewsCurtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a II-a, în complet de Cameră) a constatat, prin hotărârea din 20 octombrie 2026 pronunțată în cererea nr. 33372/19 împotriva Turciei, încălcarea art. 6 § 1 din Convenție. Instanțele turce l-au condamnat pe reclamant pentru viol fără să explice de ce au preferat versiunea inițială a victimei, deși aceasta își schimbase ulterior declarațiile.
Ce a decis Curtea
Declarațiile victimei erau singura probă care îl implica direct pe reclamant în viol. Victima a afirmat inițial că reclamantul a violat-o, apoi că el a dorit un raport sexual pe care ea l-a refuzat și, în final, că el a renunțat. Instanța de fond nu a menționat aceste diferențe, deși Codul de procedură penală turc cere ca motivarea să analizeze probele și să indice probele folosite și pe cele respinse. Instanțele superioare nu au remediat lipsa.
Ce nu a fost încălcat
Pentru condamnarea pentru lipsire de libertate, Curtea nu a constatat încălcarea art. 6 § 1, deoarece victima a fost constantă pe acest punct, apărarea nu a explicat mesajele despre răpire trimise tatălui, iar raportul medical confirma loviturile descrise de victimă.
Ce urmează
Nu s-au acordat sume, reclamantul necerând satisfacție echitabilă. Curtea a arătat că cea mai potrivită reparație este rejudecarea, la cererea reclamantului. Hotărârea, adoptată în unanimitate, nu este încă definitivă; devine definitivă în condițiile art. 44 § 2 din Convenție.
Despre document
Sinteza se bazează pe hotărârea din 20 octombrie 2026 a Curții Europene a Drepturilor Omului, Secția a II-a, în cererea nr. 33372/19 împotriva Turciei, publicată pe HUDOC. Știrea a fost semnalată de Juridice.ro.
Surse și documente
JURIDICE.roArticolul original · Dan DUMITRACHEhudoc.echr.coe.intDocument consultat pentru sintezăhudoc.echr.coe.intDocument consultat pentru sintezăSinteză actualizată la 22.10.2026.